Unde nu va ajunge Voronin?

Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că jurnalistele din Moldova scriu aşa cum le cere şefu’ şi că „imaginea femeiască” predomină la conferinţele de presă. La fel, Voronin a spus că „noi departe n-o să ajungem” dacă studenţii de la Jurnalism se vor ghida după ziarul TIMPUL.

Sunt jurnalistă de formaţie. Am făcut şi eu parte din acea „imagine femeiască” ce a predominat la conferinţele de presă susţinute de preşedintele Voronin. Îmi pare rău să-l dezamăgesc pe şeful statului, dar am cunoscut multe jurnaliste cu demnitate care nu „se duceau la şef şi scriau aşa cum spune şeful”. Asta ca să fie clar că jurnalistele din Moldova sunt cel puţin la fel de bune ca jurnaliştii bărbaţi!

Gravitatea atacului constă însă, înainte de toate, în lipsa de respect pe care o arată Vladimir Voronin faţă de presă, după ce a dezbinat cât a putut jurnaliştii între ei în ultimii ani, tocmai ca să slăbească forţa şi influenţa pe care ar urma s-o aibă mass-media asupra modului în care este guvernată ţara. Atacul verbal al preşedintelui la adresa jurnalistelor vine la doar trei zile după ce Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, declara cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor (25 noiembrie) că „violenţa împotriva femeilor este întotdeauna o încălcare a drepturilor omului; a fost întotdeauna o crimă; şi este întotdeauna inacceptabilă. Să tratăm această problemă cu seriozitatea pe care o merită – nu numai cu ocazia acestei Zile Internaţionale, dar în fiecare zi”.

 

 De rând cu femeile şi jurnalistele, preşedintele – prim-secretar al Partidului Comuniştilor – a mai insultat şi redacţia ziarului TIMPUL, avertizând studenţii de la Jurnalism că „noi departe n-o să ajungem”, dacă această publicaţie le va servi drept model de a scrie. De astă dată, „aprecierea” a survenit la două zile după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză ziarului TIMPUL şi jurnalistei Alina Anghel care au acuzat guvernul Republicii Moldova de grave încălcări ale libertăţii presei. CEDO a studiat articolele pe care Alina Anghel le-a scris nu aşa cum i-a spus şeful, dar aşa cum a crezut ea că trebuie să scrie în urma unor investigaţii serioase şi analize profunde (de care Voronin se plângea că lipsesc la noi), constatând că autorităţile de la Chişinău mai au grave carenţe la capitolul libertăţii de exprimare. Guvernul a fost obligat să plătească 13.800 euro pentru că a închis gura presei.

Este limpede că aşa destinaţii ca Strasbourg, Bruxelles, Washington sau orice alte capitale care îmbrăţişează bunul-simţ, demnitatea umană, respectul pentru alţii (inclusiv femei!) şi valori precum libertatea presei nu au cum să facă parte din busola lui Voronin. Unde nu va ajunge Voronin este la fel de limpede …